webdesign – internet tv
Solutii:
adobe.com/products/flashmediaserver
brightcover
creative-jar
coremedia-web-tv
hotbanana
interspire
www.xigla.com/absolutenm
www.xigla.tv
cisco ip/tv
networking_solutions_solution_category – cisco
iptv_info.htm
www.atwww.com
tandbergtv.com/broadbandtv/
feedroom.com
maven.net
Exemple:
itv.com
dubz.tv
rootv.com
Stiri:
news.zdnet.co.uk/communications/…
cisco-iptv-bast-practices
high-definition-iptv
top-iptv-developments
broadband-apps-fueling-consumer-demand
TANDBERG+Television+Launches…
content-management/headlines
silicon.com
walmart_provide
its_true_rupert
maven-powers-ne
streamingmedia.com
Basescu
… scade in sondaje pentru ca nu are un oponent declarat petru functia de Presedinte si astfel oamenii sunt inclinati sa observe partile numite negative ale comportamentului acestuia.
Oprescu
…castigatorul campaniei intreprinse de Basescu pentru vot uninominal.(oameni, nu partide)
Dumnezeu si inteligenta
Oamenii cu un IQ ridicat nu cred in Dumnezeu
Oamenii considerati a fi mai inteligenti decat media sunt mai inclinati catre ateism, afirma rezultatele unui studiu recent. In ultimul secol s-a observat o scadere a credintei religioase, in acelasi timp in care a crescut nivelul inteligentei medii. Cele doua ar avea legatura directa una cu cealalta, cred cercetatorii.
Richard Lynn, care preda psihologie la Universitatea Ulster, sustine ca mult mai multi membri ai “elitei intelectuale” se considera atei, comparativ cu oamenii “de rand”. Lynn a mai starnit controverse si in trecut, realizand studii prin care sa dovedeasca faptul ca inteligenta ar fi influentata de rasa sau sex.
Un studiu realizat printre membrii Societatii Regale a aratat ca doar 3,3% cred in Dumnezeu – asta, in conditiile in care 68,5% din populatia britanica se declara credincioasa. Un alt sondaj, realizat in anii ‘90, a aratat ca doar 7% dintre membrii Academiei Americane de Stiinte cred in Dumnezeu. Read the rest of this entry »
Alianta contra Oprescu
Atac indirect la Oprescu prin incercarea de a degrada imaginea medicilor.
Realitatea TV(Un pacient a murit după ce chirurgul i-a tăiat în mod nejustificat aorta, vena pulmonară, ventriculul stâng şi plămânul. Cum comentaţi?) si Antena 3 (UN CHIRURG DIN CAPITALĂ E ACUZAT CĂ I-A TĂIAT PACIENTULUI AORTA, VENA PULMONARĂ ŞI VENTRICULUL STÂNG) isi dau mana impotriva lui Oprescu.
Cea mai subtila campanie negativa de pana acum.
Se poate urmarii o crestere a frecventei aparitiei unor astfel de cazuri in ultimele saptamani si repetarea, prezenta media(timp de antena) nejustificata.
Pe langa obisnuitele afise si flyere care nu mai impresioneaza pe nimeni sau pe prea putini acest atac la adresa imaginii medicilor poate atinge usor latura sensibila a cetatenilor din Bucuresti.
Cand vorbesc despre campanie negativa nu fac referire la corectitudinea sau incorectitudinea unui medic, vorbesc doar de modul in care aceste “stiri” sunt tratate. In cazul de fata se pot pune intrebari cu referire la traseul pe care a ajuns stirea in media, incepand cu ziarul Gardianul, fara a exista o decizie (finala) a Colegiului Medicilor si modul in care aceasta a fost repetata si tratata de catre jurnalisti(prezentatorii tv sunt doar o interfata, un mijloc, nu ei pun intrebarile, nu ei decid ordinea, nu ei fac stirea).
Dan Dennett’s response to Rick Warren
Dan Dennett: A secular, scientific rebuttal to Rick Warren
Philosopher Dan Dennett calls for religion — all religion — to be taught in schools, so we can understand its nature as a natural phenomenon. Then he takes on The Purpose-Driven Life, disputing its claim that, to be moral, one must deny evolution.
Este democratia dependenta de informarea cetateanului?
Parinti isi detin copiii? Cum trebuie sa-i informeze?
Dan Dennett on our consciousness
Dan Dennett: Can we know our own minds?
Philosopher Dan Dennett makes a compelling argument that not only don’t we understand our own consciousness, but that half the time our brains are actively fooling us.
Care este rolul sugestiei? Cine o face? Ce putem spune despre detaliul asteptat, despre certitudine?
moralitate, corectitudine, legalitate
Moralitatea este pentru prosti?
Ce inseamna sa fii corect?
Legalitatea este prentru toata lumea sau doar pentru cei care striga?
Dan Dennett on dangerous memes
Dan Dennett: Ants, terrorism, and the awesome power of memes
Starting with the simple tale of an ant, philosopher Dan Dennett unleashes a devastating salvo of ideas, making a powerful case for the existence of memes — concepts that are literally alive.
idei fara autor, plagiarism
folosirea ideilor pe care le vezi in alte texte trebuie amintita in lucrarile pe care le scrii dar nu poti sa spui ca acestea reprezinta autorul pentru ca sunt scoase de tine din context si interpretate.
Autorul reprezinta un univers ce nu poate fi copiat ci doar privit.
raportarea la idei
Skinner, Quentin. “Meaning and Understanding in the History of Ideas”
Placerea de a nu citi
Sursa: Placerea de a nu citi 03 iun 2008 Money Express de Oana Pulpa
V-ati simtit ca un ”impostor” cand a trebuit sa mintiti ca ati citit o carte? Frustrat, cand ati fost nevoit sa recunoasteti ca nu ati citit-o? Inseamna ca ar fi bine sa cititi ”cum vorbim despre cartile pe care nu le-am citit”.Publicata in 2007 in Franta si tradusa anul acesta in romana (Editura Polirom), cartea lui Pierre Bayard ar putea fi inclusa cu usurinta – daca aruncam o privire doar asupra titlului – in categoria cartilor motivationale. „Cum vorbim despre cartile pe care nu le-am citit“ nu are, insa, nici o legatura cu tipul de carti mai sus-amintit. De ce? In primul rand, pentru ca nu este o colectie de sfaturi setate pe ridicarea moralului, care sa iti ofere infinite raspunsuri la intrebarea „cum sa…?“. Eseul lui Bayard este unul serios, care problematizeaza si teoretizeaza un fapt – necitirea cartilor – fara a oferi neaparat solutii si fara a transforma acest lucru intr-un handicap. Dimpotriva, incearca sa contracareze culpabilitatea de a nu citi. O face din pozitia de intelectual si de profesor universitar; pozitie care – spune el in prologul cartii – nu il priveaza de obligatia de a comenta carti „pe care, de cele mai multe ori, nu le-am deschis“. Read the rest of this entry »
Raportarea la realitatea imediata
fara istorie si ce a fost, cum poti sa inveti fara exemplul trecutului. Mai are importanta trecutul (peste limita de 200 ani in urma) in societatea de azi? Daca da, de ce? Se poate trai fara trecut?
Arta de a trai
un compromis cu mai multe fete: Economie, limbaj, Politica, comportament social – comunicare (muzica, sport-competitie oficiala sau neoficiala-, teatru, film, gastronomie, parfum, farduri, culori, etc.)
Arad
Bucuresti
Cluj-Napoca
Constanta
Craiova
Iasi
Oradea
Sibiu
Timisoara